Ctitorul resedintei de judet, municipiul Ploiesti, este marele voievod Mihai Viteazul, unificatorul pentru prima data al tuturor românilor, geniu militar al poporului nostru. Marelui voievod i-a fost ridicata o statuie, dezvelita în anul 1997, cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la atestarea documentară a orasului.

Judetul este strabatut în lung de meridianul 260 care trece prin Ploiesti si comuna Maneciu si paralela 450, care intersecteaza localitatile Filipestii de Padure si orasul Mizil. Cele doua linii geografice se întretaie pe raza comunei Blejoi. Daca în ceea ce priveste suprafata, judetul Prahova se claseaza în grupa judetelor mici ale tarii, numarul mare de locuitori a condus la o densitate dubla fata de media pe tara, respectiv 186 de locuitori pe kilometru patrat.

Din punct de vedere al organizarii administrative, judetul Prahova are 100 de unitati administrativ teritoriale, din care 14 urbane (2 municipii si 12 orase) si 86 de comune. Dispunând de o mare varietate a reliefului, cu un cadru natural de exceptie, teritoriul judetului asigura conditii favorabile culturii cerealelor, pomiculturii, zootehniei si silviculturii.

Subsolul a asigurat de-a lungul anilor însemnate resurse de titei, gaze naturale, carbune, sare si alte roci utile, a caror extractie si prelucrare au marcat, începând cu mijlocul secolului al XIX-lea, evolutia economica a acestei regiuni.

În perioada interbelica petrolul a devenit simbolul industrial al judetului, atragând investitii mari de capital autohton si strain, care au propulsat economic si financiar zona Prahovei. Acest lucru a permis, în special în centrele industriale Ploiesti si Cîmpina, accesul la componentele de baza ale infrastructurii serviciilor publice precum alimentarea cu energie electrica, apa, canalizare, gaze, o retea densa de cai ferate si drumuri.

În activitatea economica a judetului Prahova industria detine o pondere însemnata, atât privind volumul în expresia valorica cât si în gradul de ocupare al populatiei.
Pentru exploatarea zacamintelor subsolului si în special lignit, titei, sare, activitatile unitatilor economice din judetul Prahova au fost organizate astfel: 2 unitati de exploatare miniera: Filipestii de Padure si Ceptura; pentru extractia de titei si foraj: Schela de Petrol Boldesti-Scaieni, Schela de foraj Liliesti si Schela de foraj Scaieni; pentru extractia sarii, Slanic Prahova.

Industria petrochimica reprezinta o ramura de baza în economia judetului Prahova, dispunând de multe unitati de prelucrare a petrolului: S.C. Petrobrazi S.A., S.C. Petrotel S.A. "Teleajen-LuckOil Group", S.C. Rafinaria "Vega-Hollster&Harelock Group" S.A., S.C.Astra S.A. si S.C. "Steaua Româna" S.A. Cîmpina.

Orasul resedinta de judet, Municipiul Ploiesti, este înconjurat de patru din cele cinci rafinarii mentionate mai sus. Uriasul potential economic al zonei Ploiesti a atras, dupa 1989, numeroase investitii straine, si la acest capitol trebuiesc mentionate cele mai importante, care sunt: S.C. Coca Cola Ploiesti, Societatea de îmbuteliat Efes Pilsener, S.C. Dero Lever (Unilever), Uzina de rulmenti Timken, Shell Gas,Brittish - American Tobacco etc. Deasemenea trebuie sa mentionam doua din cele mai importante uzine din Ploiesti si anume: Uzina UPETROM specializata în fabricarea instalatiilor petroliere si a echipamentelor de foraj si UZUC Ploiesti specializata în fabricarea echipamentelor si instalatiilor pentru industria petrochimica.

Clima judetului este temperat continentala cu particularitati impuse de variatia pe verticala a celor trei forme de relief. Reteaua hidrografica este dominata de bazinul râului Prahova, care detine 3/4 din teritoriul judetului cu principalele râuri: Doftana, Teleajenul, Varbilaul si Cricovul Sarat care la rândul lor au numerosi afluenti.

Lacurile, nu prea mari, completeaza reteaua hidrografica a judetului si anume: lacul Brebu, lacul Pestelui si Bisericii de lânga Cîmpina, lacul Balta Doamnei, Curcubeul, Fulga, precum si lacurile cu apa sarata de la Slanic, Telega si Baicoi. Vegetatia si fauna judetului sunt specifice celor trei zone: alpina, zona padurilor si silvo-stepa, fiecare din ele cu o fizionomie specifica, diferentiata pe altitudini. Fauna prezinta o mare bogatie de specii de interes cinegetic, constituind nu numai podoaba muntilor, dar si a dealurilor si câmpiei.

Pentru protejarea bogatiei vegetatiei si faunei în cadrul judetului Prahova, s-au constituit rezervatii si monumente ale naturii cu mare valoare stiintifica, peisagistica si turistica, care au fost puse sub ocrotirea legii.

În rezervatia naturala din masivul Bucegi, s-au identificat peste 1200 de specii de plante, ce fac obiectul cercetarilor geobotanice, trecând în regim de ocrotire numeroase exemplare de arbori seculari, de plante si specii de animale si pasari. Alte rezervatii naturale din teritoriu si anume: Muntele de Sare de la Slanic, de la muntele Rosu, precum si ocrotirea unor arbori din Ploiesti, Valenii de Munte si alte localitati, exprima grija pentru frumusetea si valoarea lor de unicat, fiind declarate monumente ale naturii.

Din suprafata totala a judetului, terenurile agricole detin o pondere de 59,7%, iar fondul forestier 32,5%. În partea nordica a judetului se afla siruri de munti având în general orientarea N-S, cei mai înalti fiind muntii Bucegi cu Vârful Omul - 2507 metri altitudine.
Situati la contactul dintre Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali, Muntii Bucegi prezinta o îmbinare de caractere specifice acestor doua mari lanturi montane, ceea ce le ofera o spectaculozitate cu totul aparte, fiind prezente variate forme de relief: vai glaciare, chei sapate în calcare, pereti ametitori din conglomerate pe care se practica alpinismul acrobatic, forme ciudate datorate eroziunii diferentiale, asa cum sunt Babele, celebrul Sfinx si altele.

Îndreptându-ne spre sud, înaltimile scad si intram în zona Subcarpatilor, a dealurilor ce încing ca un brâu rama muntoasa. O ultima privire asupra reliefului acestui judet ne demonstreaza echilibrul perfect dintre cele trei forme, muntii ocupând 26,2% din suprafata, dealurile 36,5%, iar câmpiile 37,3%.

Râul Prahova izvoreste din zona orasului Predeal (cea mai înalta asezare urbana din România - 1060 m altitudine). De la Predeal pâna la Posada, râul curge printre muntii Bucegi (pe dreapta) si Baiului (pe stânga). Acesta este sectorul superior al Prahovei cu o lungime de 33 Km, unul din locurile cu cele mai frumoase peisaje ale României. Pe o distanta de numai 12 Km se însiruie una dupa alta nenumarate statiuni turistice: Sinaia, Poiana Tapului, Busteni, Azuga. Fiecare dintre acestea poate constitui un punct de plecare în muntii Bucegi sau Baiului.

Aceasta bogatie si varietate a reliefului, florei si faunei ce reprezinta o însemnata zestre naturala, au favorizat dezvoltarea turismului în judetul Prahova. Frumusetea de neegalat a naturii a reprezentat factorul determinant în organizarea si distributia statiunilor montane si a obiectivelor turistice, social-istorice, culturale si de interes etnografic si folcloric.

În cadrul judetului se remarca trei zone turistice distincte si anume: Valea Superioara a Prahovei si Masivul Bucegi, Valea Teleajenului cu Masivul Ciucas, la care se adauga statiunea Slanic si o noua zona în curs de dezvoltare pe Valea Doftanei.

Printre multele obiective turistice ale judetului amintim: Muzeul Peles din Sinaia, construit de Regele Carol I si Manastirea Sinaia, ridicata în 1695 de Spatarul Mihai Cantacuzino, Muzeul "George Enescu", Cazinoul Sinaia; la Cîmpina - muzeul Hasdeu; la Slanic - Muzeul Sarii, Muntele de Sare; la Busteni - Biserica Domneasca, ctitorie a Regelui Carol I si a Reginei Elisabeta, Muzeul "Cezar Petrescu", crucea de pe muntele Caraiman, ce a fost construita între anii 1926-1928 în memoria eroilor cazuti în timpul primului razboi mondial în luptele din Valea Prahovei, fiind cea mai înalta cruce din Europa, având o înaltime de 33 de metri; la Breaza - Palatul Gheorghe Bibescu situat în mijlocul unui parc; la Valenii de Munte - Manastirea Cheia, Manastirea Suzana, Manastirea Zamfira, Casa memoriala "Nicolae Iorga", Casa memoriala "Nicolae Tonitza", Schitul Schiulesti (Schit de calugari).

Municipiul Ploiesti reprezinta unul din centrele de greutate ale culturii românesti.
Nume sonore, de referinta în cultura româneasca si binecunoscute peste hotare, s-au format si au crescut pe meleagurile prahovene.

Nu putem sa nu amintesc aici numele lui Nichita Stanescu, unul dintre poetii de geniu ai poporului român, al lui Ion Luca Caragiale, dramaturg ale carui piese sunt jucate cu succes pe toate meridianele globului din Europa pâna în Japonia, Nicolae Iorga, important om politic si istoric cu lucrari de referinta în domeniul istoriei, binecunoscutul si apreciatul pictor Nicolae Grigorescu si multi, multi altii care prin creatia lor au contribuit la evolutia culturii românesti si europene.

Viata culturala în municipiul Ploiesti este deosebit de bogata. Doua importante case ale culturii, doua teatre, doua sali de concerte, 6 cinematografe, 9 muzee, între care Muzeul Ceasului si Muzeul Petrolului sunt unice în tara, peste 110 biblioteci, cea mai importanta fiind Biblioteca Nicolae Iorga, releva interesul deosebit al ploiestenilor pentru cultura.

Monumente arhitecturale ca Palatul Culturii, Muzeul de Arta, Muzeul de Istorie si Arheologie, Halele Centrale, Colegiul national I.L.Caragiale, Catedrala Sf.Ioan, trebuiesc mentionate ca puncte de atractie ale orasului.

Învatamântul în judetul Prahova are o veche traditie si bogata experienta, aducându-si o substantiala contributie la progresul culturii românesti. Începând cu anul 1967 municipiul Ploiesti devine si centru universitar prin înfiintarea Institutului de petrol si gaze, care ulterior s-a transformat în Universitate.